NGN CLUJ

Decembrie 2023

Anunț de presă privind finalizarea cu succes a proiectului – ”Construire infrastructura de comunicații in banda larga cu rețele de tip NGN in județul Cluj”

DAM TELECOM SERVICES SRL cu sediul în oras Faget, Colonia Mica, nr.35, judetul Timis, finalizează proiectul “Construire infrastructura de comunicații in banda larga cu rețele de tip NGN in județul Cluj”, Beneficiar: DAM SERVICE S.R.L. Proiectul a fost co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Axa Prioritara 2 „Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă”, Acțiunea 2.1.1. ”Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet”, Obiectiv Specific 2.1 – ”Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză”, în baza Contractului de finanțare nr. 20 din 05.06.2019, semnat cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului a constat în construirea unei infrastructuri de comunicații electronice pentru conectarea localităților aferente prezentului proiect la internet. Investiția face parte dintr-un program de dezvoltare a releelor de telecomunicații din tara noastră prin care se propune dezvoltarea de relee avansate de comunicații electronice în localități din zona albă NGA.

Rezultatele proiectului sunt:

1 Rețea de acces la bucla locală în bandă largă;
Lățimea benzii (capacitatea) la care se realizează conexiunea la rețeaua de acces pentru oricare utilizator (client) final al rețelei mai mare de 100 Mps.

Valoarea totală a proiectului a fost de 17.826.164,88 lei, respectiv 15.008.136,11 lei valoarea totală eligibilă, din care 11.481.224,13 lei valoare nerambursabilă din FEDR și 2.026.098,37 lei valoare eligibilă nerambursabilă de la bugetul național.

Perioada de implementare a proiectului a fost de 54 luni de la data semnării contractului de finanțare respectiv de la 05.06.2019 până la 31.12.2023.

Cod SMIS: 127185

Proiect este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

Detalii suplimentare se pot obține de la:

Nume persoana contact: Doszlop Aurel Mihai

Manager de Proiect

Tel: 0765490449

E-mail: mihai.doszlop@complexpadesul.ro

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm sa vizitați www.fonduri-ue.ro”

SCOPUL LUCRĂRII

Investiția “Construire infrastructura de comunicatii in banda larga cu retele de tip NGN in judetul CLUJ” face parte dintr-un program de dezvoltare a rețelelor de telecomunicatii din tara noastră, prin care își propune instalarea unei retea de distributie prin fibra optica interconectarea localitatilor cuprinse in acest proiect si crearea unei retele de acces locale. Acest proiect va avea ca obiective: viteze mărite de transmitere a datelor, creșterea calității serviciului de transmisie date si CATv si telefonie fixa.

Obiectivul general al proiectului vizează dezvoltarea infrastructurii de internet în bandă largă, în zonele albe NGA din județul CLUJ, cu o largă răspândire a nodurilor de comunicații și partea de transmisie a datelor (backbone și blackhaul), cât mai aproape de utilizatorul final și cu niveluri adecvate de simetrie și de interactivitate, pentru a garanta transmitere mai bună de informații în ambele sensuri.

Prin introducerea conexiunii de tip Next Generation Access se va facilita accesul la internet pentru echipamente moderne TIC, rezultand consolidarea infrastructurii TIC, și se asigură accesul public la infrastructura națională informațională și în zonele albe NGA.

Proiectul va asigura utilizatorilor finali obiectivele minime de calitate, respectiv:

viteze de transfer (download) a datelor în regim “best effort” – minim 150 Mbps;
grad de disponibilitate a serviciului de acces la internet - > 99,8% din timpul serviciului;
latența - ≤ 80ms, cu excepția tehnologiei prin satelit, unde poate fi ≤ 700ms;
jitter ≤ 25 ms.

Sursele de finanțare ale contractului ce urmează a fi atribuit:

Fonduri nerambursabile;
Fonduri proprii.

Programului Operaţional Competitivitate, Axa prioritară 2 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, Prioritatea de investiții 2a - Extinderea conexiunii în bandă largă și desfășurarea rețelelor de mare viteză și sprijinirea adoptării noilor tehnologii și rețele pentru economia digital, Obiectiv Specific OS 2.1 - Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză, Acţiunea 2.1.1 - Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet,
Cod SMIS: 127185

DESCRIEREA INVESTITIEI

2.1. Denumirea lucrării: Construire infrastructura de comunicatii in banda larga cu retele de tip NGN in judetul CLUJ

2.2. Investitor: SC DAM TELECOM SERVICES SRL

2.2. Beneficiar: SC DAM TELECOM SERVICES SRL

- acte normative în vigoare

Date asupra zonei:

- Topografia: Județul Cluj

- Încărcarea seismică: Ks = 0,16 (conf. P 100/92)

- Perioada de colţ: Tc = 1 s (conf. P 100/92)

- Zona seismică de calcul: D (conf. P 100/92)

- Încărcarea din vant : gv = 0,30 kN/ m²(la 10m inălţime faţă de sol).

OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI

Cablurile cu fibre optice prezintă capacităţi şi calităţi ale transmisiei net superioare sistemelor clasice. Transmisiile pe aceste cabluri nu sunt influenţate/afectate de curenţii electrici (indiferent de tensiune şi amperaj), sau de alte instalaţii edilitare subterane. Cablurile cu fibre optice, atât prin prezenţa cât şi prin funcţionarea lor nu au impact asupra mediului.

STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Date fiind condiţiile specifice de amplasare a cablurilor de fibră optică pe un stâlp de energie electrică de joasă tensiune, actele normative de referinţă sunt următoarele :

NSPM 65/2004 Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi

distribuţia energiei electrice;

Legea nr. 10 din 1995 legea calitatii in constructii;
P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
social-culturale, agrozootehnice si industriale;
NTE 001/03/00 Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si
protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor.
SR 831/2002
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Legea nr. 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor

CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

5.1. Materiale

Mărcile şi standardele privind toate materialele ce se vor utiliza la realizarea celor prevăzute în prezenta documentaţie sunt precizate în documentaţia de execuţie. Aceste materialele vor fi însoţite de certificate de calitate emise de producător sau (în lipsa acestora) de certificate de conformitate emise de executant sau constructor pe baza încercărilor şi verificărilor efectuate conform rebrementărilor tehnice în vigoare.

5.2. Lucrări civile

In zonele de protectie a monumentelor istorice si in zonele centrale ale localitatilor cablul s-a amplasat subteran conform Studiului de specialitate ( Studiu istoric si arheologic) avizat de Ministerul Culturii – Directia Judeteana pentru Cultura Cluj.

Amplasarea retelelor proiectate, precum si lucrarile necesare construirii lor nu vor afecta accesul auto si pietonal pentru locuintele riverane si pentru aprovizionarea spatiilor comerciale.

5.2.1. Lucrari civile UAT Aluniș

Retea de distributie Aluniș - Ghirolt

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la limita intravilanului localității Aluniș. De aici cablul de fibra optică va urma DJ161C pana la intersectia cu drumul comunal DC169, pe o distanta de L₁=4,5 km . De aici cablul de fibră optică se va amplasa pe mardinea drumului comunal DC169 pe partea stanga pana in intravilanul localitatii Ghilort, pe o distanta de L₂ = 3,2 km. In intravilanul loc. Gilort se va amplasa un cabinet stradal de unde se pleca reteau de acces din localitate.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 7,7 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 77 m².

Retea de acces in loc. Ghirolt

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecand de la cabinetul stradal de telecomunucatii, urmarind domeniul stradal. Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 11,5 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 115 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 19,2 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 192 m².

5.2.2. Lucrari civile UAT Apahida

Retea de distributie Căianu Vamă - Corpadea

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la limita intravilanului localității Căianu Vamă. De aici cablul de fibra optică va urma DN16, pe partea stanga, pana la intersectia cu drumul comunal DC42, pe o distanta de 1,7 km. De aici cablul de fibră optică se va amplasa pe mardinea drumului comunal DC42, pe partea stanga in intravilanul localitatii Corpadea, pe o distanta de L= 1,1 km. In intravilanul loc. Corpadea se va amplasa un cabinet stradal de unde se pleca reteau de acces din localitate.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 2,8 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 28 m².

Retea de acces in loc. Corpadea

Suprafata afectata de lucrari fi S = 98 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 12,6 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 126 m².

5.2.3. Lucrari civile UAT Beliș

Retea de distributie Dealu Negru - Beliș

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la limita intravilanului localității Dealu Negru. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 103K pana la intersectia cu drumul national DN 1R, pe partea stanga, pe o distanta de 1,8 km. De aici cablul de fibră optică se va amplasa pe mardinea drumului national DN 1R, pe partea stanga pana la intrearea in intravilanul localitatii Beliș, pe o distanta de L= 0,5 km. De aici LTc va urma domeniul stradal al localitatii Belis pe o distanda de 1,3 km. In intravilanul loc. Beliș se va amplasa un cabinet stradal de unde se pleca reteau de acces din localitate.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 3,6 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 36 m².

Retea de acces in loc. Beliș

Suprafata afectata de lucrari fi S = 129 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 16,5 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 165 m².

5.2.4. Lucrari civile UAT Bobîlna

Retea de distributie Bobîlna - Băbdiu - Cremenea - Oșorhel - Răzbuneni - Suarăs

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces din localitatea Bobîlna. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 108B pana la cabinetul stradal din localitatea Oșorhei, pe partea stanga, pe o distanta de 3,3 km.

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces din localitatea Bobîlna, pe partea dreapta a drumului judetean DJ 108B pana la cabinetul stradal amplasat in intravilanul localitatii Răzbuneni, pe o distanta de 4,9 km. De aici cablul de fibra optica proiectat urmeaza drumul Judetean DJ 108B, pana la inetersectia cu drumul comunal DC165 unde se va amplasa cabinetul stradal d in localitatea Cremenea, pe partea dreapta, pe o distanta de 1,8 km. De aici reteaua de distributie va urma drumul comunal DC 165, pe partea dreapta pana la cabinetul stradal din loalitatea Suarăș, pe o distanta de 2,0 km. Din cabinetul stradal, reteaua de distributie va urma drumul comunal DC 165, pe partea dreapta pana la cabinetul stradal aflat in localitatea Băbdiu, pe o distanta de 1,4 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 13,4 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 134 m².

Retea de acces in loc. Bobîlna

Suprafata afectata de lucrari fi S = 81 m².

Retea de acces in loc. Băbdiu

Suprafata afectata de lucrari fi S = 54 m².

Retea de acces in loc. Cremenea

Suprafata afectata de lucrari fi S = 14 m².

Retea de acces in loc. Oșorhel

Suprafata afectata de lucrari fi S = 36 m².

Retea de acces in loc. Răzbuneni

Suprafata afectata de lucrari fi S = 37 m².

Retea de acces in loc. Suarăș

Suprafata afectata de lucrari fi S = 26 m².

Lungimea totala a retelei de acces poiectata va fi de L = 24,8 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 248 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 32,8 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 328 m².

5.2.5. Lucrari civile UAT Borșa

Retea de distributie Borșa - Ciumăfaia - Giula

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces din localitatea Sânmărtin. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 109S pana la cabinetul stradal din localitatea Giula, pe partea stanga, pe o distanta de 5,5 km. De aici cablul de fibra optica proiectat urmeaza drumul comunal DC 152, pana la cabinetul stradal d in localitatea Ciumăfaia, pe partea stanga, pe o distanta de 2 km. De aici reteaua de distributie va urma drumul comunal DC 152, pe partea dreapta pana la cabinetul stradal din loalitatea Borșa, pe o distanta de 3,4 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 10,9 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 109 m².

Retea de acces in loc. Borșa

Suprafata afectata de lucrari fi S = 151 m².

Retea de acces in loc. Ciumăfaia

Suprafata afectata de lucrari fi S = 45 m².

Retea de acces in loc. Giula

Suprafata afectata de lucrari fi S = 69 m².

Lungimea totala a retelei de acces poiectata va fi de L = 26,5 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 265 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 37,4 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 374 m².

5.2.6. Lucrari civile UAT Călărași

Retea de distributie Bogata - Călărași

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces din localitatea Bogata. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 161B pana la cabinetul stradal din localitatea Călărași, pe partea stanga, pe o distanta de 6 km. Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 6,0 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 60 m².

Retea de acces in loc. Călărași

Suprafata afectata de lucrari fi S = 147 m².

Lungimea totala a retelei de acces poiectata va fi de L = 14,7 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 147 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 20,7 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 207 m².

5.2.7. Lucrari civile UAT Cășeiu

Retea de distributie Răgășești - Guga

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 2,0 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 20 m².

Retea de acces in loc. Guga

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 5,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 51 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 7,1 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 71 m².

5.2.8. Lucrari civile UAT Ceanu Mare

Retea de distributie Ceanu Mare - Boian - Bolduț

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat la iesirea din localitatea Ceanu Mare. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 150 pana la cabinetul stradal din localitatea Boian, pe partea dreapta, pe o distanta de 2,9 km. De aici reteau de distributie urmaza drumul judetean DJ 150 pe partea dreapta pana la cabinetul stradal din localitatea Bolduț pe o distanta de 3,1 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 6,0 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 60 m².

Retea de acces in loc. Boian

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 9,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 92 m².

Retea de acces in loc. Bolduț

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 8,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 22 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 23,4 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 234 m².

5.2.9. Lucrari civile UAT Chinteni

Retea de distributie Chinteni - Deușu - Măcicașu - Sâmărtin - Vechea

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat la iesirea din localitatea Deușu. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 109S pana la cabinetul stradal din localitatea Măcicașu, pe partea dreapta, pe o distanta de 4,7 km. De aici reteaua de distributie urmeaza domeniul stradal al localitații Macicașu, intersecteaza drumul judetean DJ109S, urmeaza un paralelism cu DJ 109S pe partea dreapta, pana la cabinetul stradal din localitatea Sânmărtin pe o distanta de 1,3 km. Reteaua de acces in loalitatea Vechea se va face din cabinetul stradal din localitatea Deușu.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 10,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 102 m².

Retea de acces in loc. Deușu

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 3,5 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 35 m².

Retea de acces in loc. Măcicașu

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 3,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 31 m².

Retea de acces in loc. Sânmărtin

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 1,8 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 18 m².

Retea de acces in loc. Vechea

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 4,9 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 49 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 23,5 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 235 m².

5.2.10. Lucrari civile UAT Chiuiești

Retea de distributie Chiuești - Strîmbu

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 5,0 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 50 m².

Retea de acces in loc. Strîmbu

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de metal, amplasata pe domeniul public, plecand de la cabinetul stradal de telecomunucatii, urmarind domeniul stradal.

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 6,4 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 64 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 11,4 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 114 m².

5.2.11. Lucrari civile UAT Cornești

Retea de distributie Cornești - Stoiana - Morău - Lujerdiu

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat la iesirea din localitatea Cornești. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 109B pana la cabinetul stradal din localitatea Stoiana, pe partea dreapta, pe o distanta de 2,0 km. De aici reteau de distributie urmaza drumul judetean DJ 109B pe partea dreapta pana la cabinetul stradal din localitatea Morău, pe o distanta de 2,4 km. Reteau de distributie urmeaza drumul judetean DJ 109B pana la cabinetul stradal din localitatea Lujerdiu, pe partea dreapta, pe o distanta de 3,8 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 8,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 82 m².

Retea de acces in loc. Lujerdiu

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 9,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 92 m².

Retea de acces in loc. Stoiana

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 4,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 42 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 21,5 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 215 m².

5.2.12. Lucrari civile UAT Dăbîca

Retea de distributie Dăbîca - Pîglișa

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 4,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 41 m².

Retea de acces in loc. Pîglișa

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 2,9 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 29 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 7,0 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 70 m².

5.2.13. Lucrari civile UAT Iclod

Retea de distributie Livada - Orman

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat la iesirea din localitatea Livada. De aici cablul de fibra optică va urma drumul comunal DC 171, pe partea stanga pana la cabinetul stradal din localitatea Pîglișa, pe o distanta de 3,9 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 3,9 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 39 m².

Retea de acces in loc. Orman

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 10,7 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 107 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 14,6 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 146 m².

5.2.14. Lucrari civile UAT Jichișu de Jos

Retea de distributie Jichișu de Jos - Jichișu de Sus

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 3,5 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 35 m².

Retea de acces in loc. Jichișu de Sus

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 5,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 51 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 8,6 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 86 m².

5.2.15. Lucrari civile UAT Mărgău

Retea de distributie Buteni - Mărgău

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 4,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 42 m².

Retea de acces in loc. Mărgău

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 9,9 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 99 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 14,1 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 141 m².

5.2.16. Lucrari civile UAT Mica

Retea de distributie Mica - Nireș

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat la iesirea din localitatea Mica. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 172F pana la intersectia cu drumul judetean DJ 172D, pe partea stanga. De la intersectia DJ 172F cu DJ 172D, reteau de distributie va urma drumul judetean DJ 172 D pana la cabinetul stradal din localitatea Nireș, pe partea stanga, pe o distanta de 5,8 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 5,8 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 58 m².

Retea de acces in loc. Nireș

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 9,4 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 94 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 15,2 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 152 m².

5.2.17. Lucrari civile UAT Mociu

Retea de distributie Mociu - Boteni - Ghirișu Român

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 8,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 82 m².

Retea de acces in loc. Boteni

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 4,9 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 49 m².

Retea de acces in loc. Ghirișu Român

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 7,6 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 76 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 20,7 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 207 m².

5.2.18. Lucrari civile UAT Panticeu

Retea de distributie Pîglișa - Cubleșu Someșan - Dîrja

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat in cabinetul stradal din localitatea Pîglișa. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 161 pana la intersectia cu drumul comunal DC 155, pe partea dreapta, pe o distanta de 1,8 km. De aici reteaua de distributie va urma drumul comunal DC 155, pe partea dreapta pana la cabinetul stradal din localitatea Cubleșu Someșan, pe o distanta de 4,6 km.

De la intersectia DC 155 cu DJ 161, reteaua de distributie urmareste drumul judetean DJ 161 pana la cabinetul stradal din localitatea Dîrja, pe partea dreapta, pe o distanta de 3,0 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 7,6 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 76 m².

Retea de acces in loc. Cubleșu Someșan

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 10,8 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 108 m².

Retea de acces in loc. Dîrja

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 5,7 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 57 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 24,1 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 241 m².

5.2.19. Lucrari civile UAT Petreștii de Jos

Retea de distributie Petreștii de Jos - Crăesti - Livada

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat la marginea localitatii Petreștii de Jos. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 107L, pe partea stanga, pana la cabinetul stradal din localitatea Crăiești, pe o distanta de 4,8 km.

De la intersectia DC 155 cu DJ 107L, reteaua de distributie urmareste drumul comunal DC 88 pana la cabinetul stradal din localitatea Livada, pe partea stanga, pe o distanta de 3,4 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 8,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 82 m².

Retea de acces in loc. Crăești

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 3,4 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 34 m².

Retea de acces in loc. Livada

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 5,7 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 57 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 17,3 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 173 m².

5.2.20. Lucrari civile UAT Ploscoș

Retea de distributie Ceanu Mare - Valea Florilor - Ploscoș

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat la iesirea din localitatea Ceanu Mare. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 161B pana la intersectia cu drumul comunal DC 64, pe partea dreapta, de aici reteaua de distributie va urma drumul comunal DC 64, pe partea dreapta pana la cabinetul stradal din localitatea Valea Florilor, pe o distanta de 9,4 km. De aici reteaua de distributie va urma domeniul stradal al localitatii Valea Florilor, pana la intersectia cu DC 69, apoi urmeaza DC 69 pana la cabinetul stradal din localitatea Ploscoș, pe partea dreapta, pe o distanta de 3,7 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 13,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 131 m².

Retea de acces in loc. Ploscoș

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 4,8 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 48 m².

Retea de acces in loc. Valea Florilor

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 11,8 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 118 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 29,7 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 297 m².

5.2.21. Lucrari civile UAT Poieni

Retea de distributie Poieni - Morlaca

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat in cabinetul stradal din localitatea Brăișoru. De aici cablul de fibra optică va urma drumul comunal DC 126 pana la intersectia cu drumul comunal DC 127, pe partea stanga. De la intersectia DC 126 cu DC 127, reteau de distributie va urma drumul comunal DC 127 pana la cabinetul stradal din localitatea Morlaca, pe partea stanga, pe o distanta de 3,3 km. Il localitatea Morlaca linia de telecomunicatii va fi amplasata pe stalpi metalici.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 3,3 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 33 m².

Retea de acces in loc. Morlaca

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 10,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 94 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 13,4km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 134 m².

5.2.22. Lucrari civile UAT Sâncraiu

Retea de distributie Sâncraiu - Brăișoru

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 3,6 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 36 m².

Retea de acces in loc. Brăișoru

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 3,3 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 33 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 6,9 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 69 m².

5.2.23. Lucrari civile UAT Sânmartin

Retea de distributie Cutca - Ceaba

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 3,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 31 m².

Retea de acces in loc. Ceaba

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 3,5 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 94 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 6,6 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 66 m².

5.2.24. Lucrari civile UAT Suatu

Retea de distributieGhirișu Român - Suatu - Aruncuta

Cablul de fibră optică se pozează aerian, pe o linie LTc aeriana nou proiectata cu stalpi de lemn, amplasata pe domeniul public, plecând de la punctul de acces aflat la iesirea din localitatea Ghirișu Roman. De aici cablul de fibra optică va urma drumul judetean DJ 161H pana la cabinetul stradal din localitatea Suatu, pe partea stanga, pe o distanta de 5,5 km. De aici reteaua de distributie urmeaza domeniul stradala al localitatii, urmand apoi drumul comunal DC 47 pana la cabinetul stradal amplasat in localitatea Aruncata, pe partea stanga, pe o distanta de 5,1 km.

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 10,6 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 106 m².

Retea de acces in loc. Aruncuta

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 11,4 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 114 m².

Retea de acces in loc. Suatu

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 21,1 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 211 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 43,1 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 431 m².

5.2.25. Lucrari civile UAT Țaga

Retea de distributie Țaga - Năsal

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 5,3 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 53 m².

Retea de acces in loc. Năsal

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 9,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 92 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 14,5 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 145 m².

5.2.26. Lucrari civile UAT Vad

Retea de distributie Bogata de Jos - Curtuiușu Dejului

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 3,0 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 30 m².

Retea de acces in loc. Curtuiușu Dejului

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 2,3 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 23 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 5,3 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 53 m².

5.2.27. Lucrari civile UAT Vultureni

Retea de distributie Deușu - Făureni

Retea de distributie Ciumăfaia - Chidea

Retea de distributie Borșa - Bădești

Lungimea traseului de retea de telecomunicatii nou proiectata va fi L = 10,2 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 102 m².

Retea de acces in loc. Bădești

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 4,7 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 47 m².

Retea de acces in loc. Chidea

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 4,3 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 43 m².

Retea de acces in loc. Făureni

Lungimea cablului de fibibra optica proiectat va fi de L = 3,8 km.

Suprafata afectata de lucrari fi S = 38 m².

Lungimea retelei de acces proiectata va fi L = 12,8 km

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 128 m².

Lungimea totala a cablului de fibra poiectat va fi de L = L_d+L_a= 23 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 230 m².

Lungimea totala a tuturor retelelor proiectate va fi de L = 490,2 km.

Suprafata totala afectata de lucrari fi S = 4902 m².

DATE DE AMPLASAMENT

Retelele de distributie si de acces se vor construi pe urmatoarele UAT-uri:

Nr. Crt.	Denumire UAT
1	ALUNIȘ
2	APAHIDA
3	BELIȘ
4	BOBÎLNA
5	BORȘA
6	CĂLĂRAȘI
7	CĂȘEIU
8	CEANU MARE
9	CHINTENI
10	CHIUIEȘTI
11	CORNEȘTI
12	DĂBÎCA
13	ICLOD
14	JICHIȘU DE JOS
15	MĂRGĂU
16	MICA
17	MOCIU
18	PANTICEU
19	PETREȘTII DE JOS
20	PLOSCOȘ
21	POIENI
22	SÂNCRAIU
23	SÂNMĂRTIN
24	SUATU
25	ȚAGA
26	VAD
27	VULTURENI

CATEGORIA ŞI CLASA DE IMPORTANŢǍ

Construcţiile care fac obiectul prezentei documentaţii conform HGR 766/97 se

incadreazǎ în categoria C „normală ” şi conform P100-92 în clasa de importanţă „III”.

CONTROLUL CALITǍŢII

Controlul calitǎţii lucrǎrilor prezentate în prezenta documentaţie se va face de cǎtre personalul calificat (CTC) al executantului respectiv constructorului. Se menţioneazǎ cǎ beneficiarul sau reprezentantul acestuia are drept de control privind aspectul calitǎţii execuţiei în toate fazele derulǎrii investiţiei. Controlul efectuat de executant care este rǎspunzǎtor în privinţa calitǎţii, indiferent dacǎ beneficiarul şi-a exercitat sau nu dreptul la inspectarea lucrǎrii, va cuprinde în special urmǎtoarele:

verificarea existenţei certificatelor de calitate ale materialelor;
respectarea dimensiunilor, abaterilor limitǎ, cerinţelor de montaj şi criteriilor de

acceptare stabilite în proiect.

MǍSURI DE SECURITATE ŞI SǍNǍTATE IN MUNCǍ ŞI SITUAŢII DE URGENŢǍ

Respectarea normelor de securitate si sanatate in munca pe toata perioada executiei lucrarilor prezinta o obligatie a carei indeplinire revine in exclusivitate Antreprenorului, in functie de echipamentele si tehnologiile adoptate.

Fara a putea fi considerata completa, lista informativa a normelor care trebuie respectate este prezentata in continuare:

-Legea 10/1995 privind calitea in constructii cu modificarile si completarile ulterioare;

-Legea 319/2006 cu privire la S.S.M. publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646/26.07.2006 cu modificarile si completarile ulterioare;

-HG 1425/2006 11. XI pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/06 cu modificarile si completarile ulterioare;

-HG 971/06 – Cerinte minime pentru Semnalizarea de Securitate si/sau Sanatate la locul de munca;

-HG 1091/06 – Cerinte minime de S.S.M. pentru locul de munca;

-HG 1048/06 - Cerinte minime de S.S.M. pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie a locului de munca;

-HG 1051/06 - Cerinte minime de S.S.M. pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori in special afectiuni dorsolombare;

-HG nr. 1136 / 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice;

-HG 300/06 – Hotarare privind cerintele minime de S.S.M. pentru santiere temporare sau mobile;

-HG 355/07 – Hotarare privind supravegherea sanatatii lucratorilor ;

-HG 439/06 – Riscuri generate de zgomot ;

-H.G. nr. 457 / 2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune; cu modificarile si completarile ulterioare.

-H.G. nr. 88 / 2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora

-HG 1146/06 - Cerinte minime de S.S.M. Pentru utilizarea echipamentelor de munca;

-HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata; cu modificarile si completarile ulterioare;

-HG nr. 1028/2006 – privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 710 din 18 august 2006;

- Instructiuni proprii intocmite in conformitate cu legislatia in vigoare, specifice fiecarui loc de munca/post de lucru( ex. I.P. pentru utilizarea echipamentelor actionate electric, I.P.impotriva pericolului de electrocutare, I.P. manipulare si transport mase, I.P. privind lucrul la inaltime, I.P. privind transportul, depozitarea si utilizarea oxigenului si acetilenei, I.P. privind distributia apei, etc.)

Pe întreaga durată de derulare a lucrărilor de construcţii, executantul va lua toate măsurile de protecţie a muncii necesare evitării oricărui accident de muncă, în funcţie de situaţia concretă din teren.

La executarea lucrărilor şeful de echipă va lua măsuri pentru evitarea accidentelor cu respectarea prevederilor din Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

Personalul salariat care beneficiază de echipament şi de dispozitive individuale de protecţie trebuie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la verficările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor cândnu mai asigură funcţia de protecţie.

Înainte de începerea lucrărilor se va verifica dacă s-au luat toate măsurile tehnice şi organizatorice prevăzute în Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă.

PROBLEME PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

În urma lucrărilor de construcţie a circuitelor de cablu fibra optică nu sunt afectaţi factorii de mediu, aerul, solul şi subsolul. Amplasarea circuitelor de cablu fibra optică se va realiza în zonele limitrofe drumului, destinate prin construcţie pentru fiinţarea conductelor subterane sau supraterane, stâlpilor, etc. Se vor reface spaţiile verzi, trotuarele şi alte elemente care vor fi afectate, la starea iniţială. Lucrările vor fi suportate de beneficiar. Toate echipamentele şi materiale utilizate la realizarea lucrărilor vor fi conforme cu cerinţele beneficiarului. Achiziţionarea echipamentelor, precum şi execuţia lucrărilor vor fi realizate cu firme autorizate ca furnizoare. Începerea lucrărilor se va realiza la solicitarea beneficiarului, după predarea amplasamentului de către proiectant. La predare va participa proiectantul, executantul, beneficiarul şi deţinătorii de instalaţii din zonă, la solicitarea beneficiarului lucrării. În caz contrar proiectantul lucrării nu va răspunde de neconcordanţă faţă de proiect.

Toate reziduurile de materiale, deşeurile şi altele asemenea rezultate în timpul execuţiei lucrărilor se vor colecta şi se vor evacua continuu şi integral prin grija executantului.

MASURI DE SIGURANTA A CIRCULATIEI

Cablul de fibra optica se va poza aerian pe o linie de telecomunicaţii nou proiectata cu stalpi de lemn plantati pe marginea drumurilor si in intravilan pe domeniul stradal. Pe toata perioada de desfasurare a lucrarilor se vor delimita zonele de lucru in zona drumului prin semnalizari si indicatoare rutiere. Precizam ca nu este cazul pentru intreruperi de trafic sau restrictionari de circulatie.

ORGANIZARE DE SANTIER

Dat fiind volumul lucrărilor cuprinse în documentaţie, este necesară elaborarea unei documentaţii speciale de organizare de şantier. Pentru a se utiliza cât mai judicios utilajele, forţa de muncă şi ocuparea terenurilor afectate este recomandabil ca executantul să elaboreze un grafic de execuţie detaliat, cu prevederea etapelor de realizare pe faze de execuţie a lucrărilor.

PLAN DE CONTROL AL PROIECTANTUL

Felul şi complexitatea lucrărilor cuprinse în prezenta documentaţie nu impun existenţa fazelor determinante, fapt regăsibil şi în planul de control propus de proiectant. Verificările vor avea loc din iniţiativa executantului sau beneficiarului, anunţul fiind lansat cu cel puţin 48 ore înainte de data fixată.

RECEPŢIA LUCRǍRILOR

Recepţia lucrǎrilor se va face de către beneficiar, executant şi proiectant.

În cazul constatǎrii unor deficienţe de execuţie se propun mǎsuri de remediere şi se convoacǎ o nouǎ recepţie.

Fazele de recepţie la execuţia lucrărilor sunt:

- recepţia lucrărilor de construcţii montaj, care cuprinde recepţia preliminară, care are loc după terminarea lucrărilor de construcţii-montaj;

- recepţia punerii în funcţiune a liniei;

- recepţia definitivă.

La darea în exploatare se fac următoarele verificări şi măsurători:

-verificarea continuităţii fibrelor optice;

-traseul cablului;

-identificarea fibrelor;

-măsurarea atenuării joncţiunilor fibrelor optice a fiecărui tambur de cablu instalat

-atenuarea globală pe întregul tronson de linie ;

-măsurători şi “pasportizări” finale ;

15. CAIET DE SARCINI

Lucrarile se vor executa cu respectarea stricta a contractului si proiectului aprobat. Lucrările executate se consideră finalizate și se pot supune recepției în condițiile prevederilor H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora.

Conform Studiului de Fezabilitate elaborat, care va fi pus la dispoziția ofertantului declarat câștigător, descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic al rețelei NGN construite prin proiect este:

ARHITECTURA GENERALA A RETELEI NGN CE VA FI IMPLEMENTATA LA NIVELUL JUDETULUI CLUJ

Scopul principal al proiectului este asigurarea unui punct de acces pentru fiecare gospodarie din localitatile tinta vizate.

Punctul de acces (reteaua de acces) poate fi asigurat:

prin instalarea, expunerea si rezervarea unui port, conector, jonctiune de fibra optica in imediata apropiere a fiecarei gospodarii – care va permite ulterior racordarea gospodariei la reteaua de servicii date/voce/video/Internet prin retea cablata si terminal specific

ARHITECTURI SPECIFICE SI VARIANTE CONSTRUCTIVE DE DETALIU A RETELEI NGN LA NIVELUL JUDETULUI CLUJ

La nivel logic, componentele retelei ce va fi construite la nivelul judetului Cluj pentru acoperirea gospodariilor din localitatile vizate, sunt cele prezentate in capitolul anterior:

Reteaua de acces;
Punctul de Distributie Local (PDL);
Tronson conectare PDL <-> PCE;
Punctul de Conectare Existent;
SCAAS.

Solutie de conectare diversificata, flexibila, adaptata la topologia zonei si a cerintelor privind calitatea retelei si cantitatea gospodariilor acoperite
Retea acces	Retea de acces cablata prin fibra optica – instalare aeriana pe suport din stalpi lemn si tehnologie GPON
PDL	Cabinet metalic de telecomunicatii – format standard - racordat la reteaua nationala de alimentare cu energie electrica, echipat cu sisteme de climatizare, securitate si protectie la lipsa alimentarii cu energie electrica. Se vor instala echipamente de fibra optica tehnologie GPON si elementele ale Tronsonului de conectare la PCE – echipamente de fibra optica tehnologie Ethernet.
TC-retea de distributie	Tronson de conectare PDL la PCE cablat prin fibra optica – instalare aeriana pe suport din stalpi lemn, traseele fiind proiecate in lungul drumurilor de acces nationale, judetene sau comunale ce permit instalarea suportului de fibra optica pe stalpi.
PCE	Cutie de jonctiune fibra optica, locul de interconectare cu reteaua existent.
SCAAS	Hardware, software si echipamente de telecomunicatii care compun platforma centralizata de administrare si operare a tuturor componentelor active si pasive aferente retelei implementate la nivelul judetului Cluj si de gestiune si furnizare a serviciilor date/voce/video/Internet catre gospodariile acoperite in functie de contractele incheiate.

In sectiunea urmatoare vor fi prezentate detaliile si specificatiile constructive pentru elementele necesare construirii retelei NGN la nivelul judetului Cluj.

Se vor construi retele de distributie care vor conecta cele 46 de localitati albe, din judetul Cluj, de o localitate in care exista retea de distributie. In fiecare localitate se va construi o retea de acces la bucla locala care va fi conectata la reteaua de distrbutie(magistrala). Retelele de distributie vor fi amplasate pe stalpi de lemn montati pe marginea drumurilor (exploatare,comunale,judetene,nationale) dintre localitati. Retele de acces vor fi amplasate pe stalpi de lemn montati in intravilanul localitatilor. Soluția aleasă pentru construcția rețelei de distribuție si de acces este cea de transmisii de date prin fibra optică. Conexiunea va fi de tip FTTH(Fiber to the Home, conexiune prin cablu optic care porneşte de la echipamentul de comutaţie al operatorului intrând în limita reşedinţei sau a spaţiului de birou al abonatului), cu capacitate de 1Gbit/s pe canal pe fibra, încadrandu-se în distanța maximă de 20 km. Se va crea o rețea de tip GPON Network, banda de acces la care se realizează disponibilitatea conexiunii pentru oricare utilizator (client) final al retelei, este asigurata simetric, atat pentru download cat si pentru upload, la o viteza de 150Mbps.

Planul de proiectare al rețelei:

Plecare din punct retea distributie existenta viteza sfp = 1250 mbps / destinatie ( in total =3750mbps)

Capacitate necesară = 2630mbps

Capacitate disponibilă = (nr fibre) 24 - (fibre utilizate) 3 = 21 * 1000mbps/ fibra = 21000mbps = 21gbps

Viteza de transmisie = maxim 1000mbps / abonat

Viteza minimă de transfer partajat = 150 mbps/abonat

Trafic maxim = 1250mbps / olt = 3750mbps

Date tehnice priviind sistemul de monitorizare și exploatare a rețelei:

Pentru realizarea investitiei vor fi achizitionate programe informatice cuprinse in Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza, subcapitolul 4.6 Active necorporale 345.000 lei. Aceste programe informatice/software se vor monitoriza și gestiona baze de date precum:

-monitorizare echipament GPON

-moniorizare ups

-monitorizare switch management

-monitorizare resurse server

-soft gestionare abonați: modul tehnic(test de viteza, test timpi de raspuns, resetare parola e-mail si acces internet, istoric conectari, istoric deranjamente) și modul financiar(istoric facturi, status plati, plata online a facturilor).

In cadrul proiectului se va achizitiona un server care va deservi tehnologii pentru Mailbox (server e-mail, interfata webmail, acces securizat cu SSL, suport tehnic accesare e-mail) cuprins in subcapitolul 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj.

Tehnologiile pentru selfcare vor fi instalate pe un server, iar aplicatia va oferi informatii despre facturi, plati, plati online, schimbare parola utilizator, optiune semnalare deranjament).

Platforma de monitorizare a parametrilor serviciilor accesibila online, va cuprinde monitorizarea urmatorilor parametrii: vietza de transfer a datelor, intarzierea de transfer a pachetelor de date, variatia intarzierii de transfer a pachetelor de date, rata pierderii de pachete de date, grafice zilnice/saptamanale/lunare/anuale privind parametrii monitorizati, monitorizare routere LPWAN.

Tehnologia Internet of Things (IoT) este un domeniu care definește rețele formate din obiecte inteligente cu capabilități de transmitere a datelor prin cablu sau tehnologii wireless. Internet of Things permite ca sistemele de alarmă sau camerele de supraveghere conectate la internet să poată fi accesate de la distanţă pentru monitorizare. Similar, sistemele de încălzire (centrale termice) sau sistemele de climatizare pot fi monitorizate şi controlate de la distanţă prin intermediul IoT.

Pentru implementarea tehnologiei IoT se vor achizitiona prin proiect in fiecare localitate routere (echipamente) LoRaWAN care folosind un protocol de radio transmisii formează rețele de obiecte inteligente. Rețeaua constituită folosește o topologie star-of-stars, cu gateway-uri servind drept bridge-uri transparente, care transmit mesajele între senzori și serverul central. Gateway-urile se conectează la rețea prin legături tradiționale IP, iar dispozitivele cu senzori folosesc comunicația wireless de un singur hop către unul sau mai multe gateway-uri. Structura este similară unei rețele de telefonie mobilă, dar în loc de a avea o singură rețea interconectată, LoRa permite implementarea mai multor rețele independente peste aceeași infrastructură.

O arhitectură generică a unei rețele LoRaWAN este compusă din:

Noduri: Reprezintă elementele rețelei LoRa care monitorizează și controlează infrastructura dată (senzori pentru parcări, contoare inteligente, dispozitive de telgestiune a sistemelor de iluminat etc.). Acestea sunt de obicei situate la distanță.

Stație de bază (Gateway) LoRa: Este poarta de acces prin care primește datele de la noduri prin protocolul LoRaWAN și apoi le transferă prin internet la serverul de rețea. Conexiunea la serverul de rețea LoRa poate fi Ethernet, celulară sau orice alte legături de telecomunicații cu fir sau fără fir care ofer conexiune la internet. Stațiile de bază sunt conectate la serverul de rețea folosind conexiuni IP standard. Pe această cale datele utilizează un protocol standard, care poate fi conectat la orice rețea de telecomunicații, indiferent dacă este publică sau privată. Având în vedere similitudinea unei rețele LoRa cu o retea de telefonie mobilă, stațiile de bază LoRa pot fi adesea co-locate cu o stație de bază celulară. În acest fel, pot utiliza capacitatea de rezervă a stație celulare pentru transmisia datelor către serverul de rețea. Se vor instala statii de baza LoRa in cele 46 de localitati albe din judetul CLUJ.

Server de rețea (network server): Serverul de rețea LoRa gestionează rețeaua. Serverul de rețea acționează pentru a elimina pachete duplicate, programe de recunoaștere, și controlează viteza de transmisie a datelor. Având în vedere modul în care acesta poate fi implementat și conectat, complexitatea implementarii unei rețele LoRa este foarte scăzută.

Construcția rețelei:

O reţea optică pasivă (GPON) este o reţea punct-multipunct în care sunt utilizate splitere optice pasive pentru a deservi mai multe locaţii/clienti prin acelaşi mediu optic - un singur fir optic; numarul de clienţi/locaţii deservite pe acelaţi fir este cuprins in intervalul 32 - 128.Fiecare locaţie/client conectată la acest tronson unic, va fi deservită de un Echipament Terminal (ONT - Optical Network Unit); toate aceste echipamente terminale vor fi gestionate de către un Echipament Central ( OLT - Optical Line Termination).

Semnalele către locaţie/client (Downstream) sunt transmise către toate Echipamentele Terminale, prin acelaşi mediu optic; pentru a preveni interceptarea semnalelor (eavesdropping) se folosesc tehnici de criptare.Semnalul de Downstream este trimis pe λ=1490nm şi poate asigura o lărgime de bandă de 2488 Mbps.

Semnalele de la locaţie/client către Echipament Central (Upstream) sunt combinate utilizând tehnici de acces multiplu la mediu, cu divizare în timp (TDMA - time division multiple access): Echipamentul Central stabileşte o clasificare a Echipamentelor Terminale, pe baza căreia le aloca acestora anumite cuante de timp pentru a transmite semnal din locaţie către OLT.Semanul de Upstream se transmite pe λ=1310 nm şi asigură o lărgime de bandă de 1244 Mbps.

GPON (Gigabit PON) este un protocol definit de Comitetul Telecom din cadrul International Telecommunication Union (ITU-T) prin documentul G.984. Conform acestui document, o reţea GPON se compune din Echipament Central (OLT - Optical Line Terminal), una sau mai multe reţele optice de distribuţie (ODN - Optical Distribution Networks), şi unul sau mai multe echipamente optice (ONU - Optical Network Units) şi/sau Echipamente Terminale (ONT - Optical Network Terminals).

Fig. 1 Elementele unei reţele GPON, aşa cum sunt ele definite in standardul G.984

SNI (Service Node Interface) separă reţeaua optică de distribuţie, de reţeaua primară (Backbone); interfeţele cele mai răspândite sunt 1Gbps sau 10 Gbps Ethernet, STM1, dar pot include şi interfete IP, TDM, sau ATM la orice rata de transfer standardizată.

UNI (User-Network Interface) separă reţeaua optică de reţeaua din locaţie (client); interfeţe tipice pentru aceasta separare sunt 10/100Base-T, E1 şi/sau POTS.

Fig. 2 Alocări de banda conform standard GPON

Pentru a furniza servicii bidirecţionale pe un singur fir optic, GPON utilizează tehnologia de multiplexare în lungime de undă (WDM - Wavelength Division Multiplexing). Banda 1550 nm (1530-1560 nm) este rezervată pentru servicii suplimentare, cum ar fi transmisia de semnal video analogic peste HFC.

Topologia hibridă

Arhitectura tipică pentru dezvoltarea reţelei GPON

O schemă bloc de funcţionare a unei reţele GPON este prezentată în figura următoare:

Pentru conectarea abonaţilor în cadrul reţelei se vor folosi echipamente care vor permite legarea a 64 de abonati pe fiecare port GPON din cadrul echipamentului OLT. Un echipament OLT va conţine un numar de carduri fiecare cu numarul necesar de porturi porturi GPON , pe care se vor putea conecta abonaţii intr-o localitate.

Pentru proiectarea şi implemetarea reţelei se vor folosi următoarele modele de splittere:1:2, 1:4 , 1:8. La proiectarea arborelui de splittere trebuie ţinut cont de bugetul optic disponibil şi de atenuările introduse de splittere , conectica , şi fibra optică folosită ,astfel încat să ajungă o putere optică suficientă la fiecare echipament ONT situtat la abonat. La proiectarea arborelui de splittere se va avea în vedere că pe fiecare ramură a splitterului să se conecteze acelaşi număr de locaţii pentru a evita astfel dezechilibrarea arborelui şi pierderea de putere optică. Distanţa maximă pe care o reţea GPON o poate acoperi, între OLT şi cel mai îndepărtat client din reţea, ţinând cont de pierderile cauzate de reţea (cablul de fibră optică, suduri , conectori , splittere) este de aproximativ 20 Km.

Un calcul al pierderilor de putere optică se poate observa în figura de mai jos:

Detalii legate de echipamentele care vor fi folosite la implementarea reţelei sunt prezentate mai jos:

- OLT (se emite cu 1490 nm şi se recepţionează pe 1310nm)

- La abonat unde se regăseşte ONT (CPE) (se recepţioneaza pe 1490nm şi se emite pe 1310nm).

Arhitectura reţelei din cele 46 localitati in care se dezvolta retele:

Numar OLT 46;
Numărul estimat al potenţialilor abonaţi este: gospodări-6811, populatie-16841
Numarul stalpilor de lemn: minim 7600;
Numarul cabinetelor stradale: 46;
Lungimea cablului de fibra optica: 410 km;
Numarul routerele LoRaWAN: 46;
Numar server Mailbox: 1;
Numar server Selfcare: 1;
Numar server monitorizare: 1.

Cablul de fibră optică se pozează în aerian pe stalpi de lemn amplasati pe domeniul public. În intravilanul localitățiilor se va proiecta cate un cabinet stradal, care va fi echipat cu echipament GPON – OLT, sursa neintreruptibila - UPS 3000VA, Router 2GB RAM, 7xGbit LAN, 1x Combo port (1xGbit LAN or SFP), 1x SFP, router LoRaWAN. La distanțe cuprinse între 120 m și 180 m se vor prevedea cutii de distributie ODB, de unde se vor conecta utilizatori finali de catre furnizorii de retele de comunicatii electronice interesati.

Caracteristicile cablului de fibră optică:

ADSS

tipul fibrei – Single Mode Optical Fibres

Cablu fibră optică fără conductor electric – ADSS: All Dielectric Self-supporting

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU PROIECTAREA SI REALIZAREA TRASEULUI AERIAN DE FIBRA OPTICA PE STALPI DE LEMN NOU INSTALATI

Componenta Retea de acces si componenta TC-Retea de distributie pentru solutiile proiectate pe trasee aeriene

Generalitati

Stâlpi de lemn impregnați. Impregnarea va fi făcută cu substanțe care nu afectează mediul înconjurător. Acestea trebuie să asigure protecția materialului pe toată durata de viață a stâlpului.

Stâlpi de lemn
Sistem de ancorare din beton stâlpi de lemn.
Sistem de proptire pentru stâlpi de lemn.
Sistem de susținere fibră optică – bărcuță.
Sistem de întindere fibră optică.

Prezenta specificație se va aplica la execuția traseelor aeriene de fibră optică pe stâlpi de lemn si tratează următoarele aspecte:

condițiile tehnice pentru lemn;
caracteristicile stâlpilor de lemn;
impregnarea;
marcarea;
garanții;
instalarea;
ancorarea stâlpilor;
proptirea stâlpilor;
instalarea cablului cu fibră optică.

Durata de viata

Pentru protectia la umezeala a stalpilor din lemn, acestia sunt tratati cu un conservant de lemn probat, testat si certificat pentru protectia de lunga durata a lemnului. Aceasta se bazeaza pe o combinatie a chimiei cuprului si triazolului, ceea ce permite stalpilor din lemn pentru fibra optica, utilizarea fara ca acestia sa de deterioreze din cauza apei.

Se aplică industrial printr-un proces de tratare probat, de înaltă presiune, care forțează conservantul să pătrundă adanc în structura cherestelei. Pentru a se conforma standardelor relevante din domeniu, tratamentele trateaza individual tipul de stalp de lemn.

Stâlpii de lemn, ancorele și proptelele care se vor folosi trebuie sa asigure o durată de viață de minim 10 de ani.

Sistemele de susținere și de întindere care vor fi folosite vor fi din inox sau din otel zincat termic. Durata de viață minimă pentru aceste repere va fi de minim 10 ani.

Cablurile cu fibre optice folosite vor fi cabluri autopurtate. Elementele constructive ale cablurilor, inclusiv elemetenele de rezistență (purtătoare) vor fi din material dielectric. Capacitățile acestor cabluri pot varia între 12 și 96 fibre optice.

Date de amplasament

Conform Normativului de Proiectare CR-1-1-4/2012 pentru incărcări din vânt, amplasamentul se incadreaza in zona cu presiunea dinamica q_b =0,7 kPa, avand IMR = 50 ani.

Conform Normativului de Proiectare CR-1-1-3/2012 pentru incarcari din zapada, amplasamentul este in zona cu greutatea de referinta g_z=2.5 kN/m2.

Conform normativului P100/1-2013, din punct de vedere seismic amplasamentul se incadreaza in zona T_c = 1,6 sec. si a_g = 0,4g.

Categoria de importanta a constructiei este cea normala (C) conform prevederilor legii10/95 si HG.766/97. Dupa importanta, constructia se incadreaza in clasa de Importanta IV, conform STAS 10100/78.

Materiale, forma, dimensiuni

Stâlpii și proptelele vor fi din lemn impregnat. Materialul folosit pentru fabricarea stâlpilor va fi lemnul de rășinoase și anume: molid (Picea Abies), brad (Abies Alba), larice (Larix Decidua), pin negru (Pinus Nigra), cedru (Cedrus).

Arborii utilizați la fabricarea stâlpilor de lemn trebuie recoltați, de preferință, în perioada 1 noiembrie – 1 martie. Stâlpii se vor executa prin secționarea a 2/3 din lungime măsurată de la capătul gros. Nu este permisă utilizarea treimii superioare a lemnului.

Nu este permisă utilizarea lemnului din doborăturile de vânt sau zăpadă dacă acesta nu corespunde criteriilor enumerate mai jos.

Lățimea alburnului la pin trebuie să fie de minim 20 mm. Pentru celelalte specii nu se impun restricții
Lemnul trebuie să fie rectiliniu. Abaterile de rectilinitate se admit într-un singur plan dacă dreapta care unește centrele secțiunilor extreme nu iese în niciun punct din interiorul lemnului, pe toată lungimea sa.
Conicitatea lemnului trebuie să fie uniformă. Nu se admit deformații.
Fibra răsucită se admite astfel: maxim ½ răsucire pe o lungime de 3 m.
Se admit noduri sănătoase în cazul în care raportul dintre diametrul lor și diametrul stâlpului este sub 1/6 pe o lungime de 3 m de la baza stâlpului si sub 1/3 pentru restul lungimii
Se admit crăpături de ger dacă nu conțin putregai. Crăpăturile la capete se admit dacă nu depășesc ½ din diametrul capătului respectiv. O singură crăpătură nu poate depăși 25% din lungimea stâlpului.
Stâlpii nu trebuie să prezinte găuri datorate nodurilor.
Se admit găuri provocate de insecte în alburn. În duramen se admit cel mult 3 pe metru de lungime dar nu în aceiași secțiune transversală
Nu se admit tăieturi provenite din manipulare.
Lemnul de pin cu albăstrie este permis dacă colorația este grupată pe maxim 50% din zona alburnului.
Nu se admit putregaiuri.

Impregnarea

Stâlpii de lemn vor fi impregnați după o tehnologie care să aigure o durată medie de viață de minim 10 ani, în conformitate cu standardele anterior menționate.

Umiditatea

Procentul de umiditate a stâlpului se va determina înaintea aplicării tratamentului si nu trebuie să fie mai mare de 24%.

Procedee de tratare

Executantul va solicita in scris aprobarea metodei de impregnare si procedeele de tratare alese. Procedeele de tratare folosite vor fi agreate/aprobate de dirigintele de santier contractat de beneficiar. Se recomanda folosirea metodei de impregnare „vid – presiune – vid”.

Marcarea stâlpilor

Stâlpii vor fi marcați prin montarea unei plăcuțe de aluminiu la o distanță de 4,5 m de la capătul gros, iar marcajul va conține obligatoriu: Denumirea producătorului, anul de fabricație, codul speciei și produsul de protecție.

Depozitarea stâlpilor

Stâlpii tratați sau netratați se stivuiesc pe specii, sortimente și dimensiuni. Primul rând de stâlpi din stivă trebuie sa se afle la cel puțin 30 cm de sol. Se va așeza un suport transversal la mijloc. Zona de depozitare va fi drenată și bine curățată de resturi vegetale, resturi de scoarță, așchii sau va fi betonată. Impregnarea se va face numai după efectuarea altor operații: fasonare, crestare, găurire. Stâlpii pregătiți pentru aplicarea tratamentului se vor proteja împotriva precipitațiilor.

Reguli pt verificarea calitatii

Loturile care nu sunt depozitate corespunzător nu vor fi acceptate.

Furnizorul de masă lemnoasă va emite un certificat de origine al acesteia.

Se vor verifica următoarele:

Modul de depozitare
Structura stâlpilor
Verificarea conținutului de umiditate
Verificarea calității de impregnare
Absorbția soluției de tratare
Verificarea vizuală privind existența deteriorărilor
Verificarea caracteristicilor mecanice

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU PROIECTAREA SI REALIZAREA TRASEULUI SUBTERAN DE FIBRA OPTICA

Componenta Retea de acces si componenta TC-retea de distributie pentru solutiile proiectate prin canalizatie

Generalitati

În cadrul acestui proiect se vor utiliza materialele din tabelul de mai jos:

Nr. crt.	Denumire material	UM
1	Monotuburi HDPE	ml
3	Tub protectie FO, tip coflex, tăiat	ml
4	Țevi din HDPE	ml
5	TEAVA OL OTEL CAP FILET	ml
6	TEVI DIN PVC RIGID	ml
7	Bandă avertizare	ml
8	Marker sferic	buc
9	Cameretă din beton cu vizitare	buc
10	Cameră de tragere tip X	buc
11	Cameretă de tip H	buc

Fabricantul materialelor va furniza toate caracteristicile tehnice și de performanță ale produsului. Acestea vor trebui să îndeplineasca specificațiile tehnice cerute de beneficiar, atașate prezentului document.

Domeniu de aplicare

Prezenta specificație se va aplica la execuția traseelor subterane de fibra optică și tratează următoarele aspecte:

clasificarea reperelor;
caracteristicile reperelor;
marcarea;
instalarea;
instalarea cablului cu fibră optică.

Normative si stas-uri ce trebuie respectate

Se vor respecta toate normele si standardele in vigoare.

Proceduri de excecutie a lucrarilor

Instalarea cablurilor optice și a elementelor de protecție în regim subteran

La instalarea cablurilor în subteran se va ține cont de următoarele:

Stabilirea detaliilor de execuţie în urma avizelor obținute (de comun acord cu reprezentantul investitorului), inclusiv a tuturor joncţiunilor, și clarificarea diferențelor semnalate de către constructor, în cazul în care acestea există;
Efectuare, după caz, a sondajelor pentru identificarea instalaţiilor subterane;
Instalarea panourilor de avertizare în jurul camerelor de tragere sau/și în zona de lucru (la tragerea cablurilor în canalizație);
Executarea lucrărilor de săpături, cu atenție, pentru a nu deteriora instalaţiile subterane. Șanțul se va săpa pe întreaga secţiune de canalizație (deci între două camere de tragere), pentru a determina pantele conductelor, adâncimea camerelor de tragere, precum și evitarea obstacolelor;
Sprijinirea malurilor la șanț dacă solul este necoeziv și la camerele de tragere, iar din 10 în 10 m pavajul/beton/teren va rămâne nedesfacut, pe o porţiune de 0,5- 1 m;
Suspendarea și protejarea cablurilor de telecomunicaţii în funcţiune, în cazul modificării unor camere de tragere;
Asamblarea (prin mufare) a conductelor PVC și lansarea acestora sau a conductelor HDPE în șanț, rigidizarea canalizației de telecomunicaţii principale (care are peste 2 conducte) cu centuri de beton daca este cazul;
Etanșarea tuburilor cu dopuri de etanșare corespunzătoare sau elemente gonflabile după caz;
Instalarea camerelor de tragere conform cu specificaţia tehnică sau cu desenele de execuţie;
Montarea unei folii de avertizare deasupra tuburilor;
Curăţarea străzii de resturi de pământ, strângerea panourilor de semnalizare și a podeţelor;
Echiparea camerelor de tragere cu suporţi de fixare a cablului;
Obturarea găurilor din camerele de tragere și galeria de cabluri;
Refacerea suprafețelor la drumuri și trotuare, executată în conformitate cu detaliile tehnice stabilite cu autoritățile locale, suprafața rezultată având caracteristici ca cea inițială;
În timpul instalării subterane cablul se manipulează cu grijă protejându-se de îndoire și strivire. De asemenea, cablul nu trebuie tras peste colțuri ascuțite care îl pot deteriora;
Cablul va fi etichetat la fiecare eveniment pe tot traseul;
Curăţarea cameretei de tragere și închiderea acesteia.

Descrierea modului de construcție a infrastructurii subterane

Forma şanțului

În figura de mai jos este prezentată forma șanțului în care se pozează 2 x monotub HDPE ce va servi drept suport instalării cablului optic.

Shape3 Shape13 Shape12 Shape11 Shape10 Shape8

Banda de semnalizare

2 X Monotub HDPE

Material de umplere

Latime variabila

Nivelul solului

Secțiunea șanțului săpat în sol normal

Joncționarea tuburilor

Joncționarea tuburilor trebuie să fie efectuată cu accesorii corespunzătoare. Se va face în conformitate cu specificațiile furnizorului de accesorii.

Obturarea tuburilor

Reprezintă operațiunea de etanșare a tuburilor cu dopuri de etanșare corespunzătoare sau spumă poliuretanică, după caz.

Utilizarea benzii de semnalizare

Infrastructura subterană va fi semnalizată prin intermediul benzii de semnalizare instalată deasupra tuburilor de HDPE.

Un exemplu de tipologie de traseu subteran il reprezinta subtraversarile;

Subtraversările sunt alese ca soluție când nu este permisă săparea șanțului deschis sau traversarea cablului optic aerian din motive tehnice sau legate de obținerea avizelor.

Cele mai dese cazuri de subtraversări se regăsesc în următoarele situații:

traversări de drumuri;
traversări de căi ferate;
traversări de căi de acces;
zone centrale în orașe.

Procedeul prin care se execută subtraversarea poartă denumirea de forare orizontală dirijată/nedirijată (după caz).

Pe toate traseele subterane se vor proiecta si executa un număr corespunzător de incinte (camerete) de-a lungul traseului, cu scopul de a:

adăposti cutiile de joncționare;
permite instalarea cablului FO;
permite intervenții rapide și eficiente în faza de mentenanță.

Distanța dintre două camerete delimiteză o secțiune.

Pe fiecare secțiune, cameretele sunt legate între ele prin intermediul subtuburilor amplasate în infrastructuri conform figurii de mai jos:

Shape21

Rezervele cablurilor cu FO

În funcție de zonele în care se instalează cablurile FO sunt necesare lungimi de rezervă, la instalarea in conducte sau la jonctiuni:

In etapa de proiectare a traseelor de fibra optica aeriene si ingropata pot fi prevazute si alte rezerve sau alte prlungiri in conformitate cu prevederile legale.

Pentru toate tipurile de trasee de fibra optica se vor efectua suduri prin metoda (Profile Alignment System).

Joncționarea cablului de fibră optică se va realiza acolo unde lungimea circuitului nu permite instalarea dintr-o singură bucată, în capetele circuitului sau la puncte de ramificație.

Joncționarea propriu-zisă se realizează cu ajutorul unui aparat de sudură optică (fusion splicer). După sudură, joncțiunile trebuie protejate și fixate în casetele de joncționare. De asemenea este necesară protecția mecanică împotriva coroziunii zonei de joncționare. Metoda folosită pentru protecția sudurii optice este prin încălzirea unui manson termoretractabil. Mansonul termoretractabil este format dintr-o zonă interioara cu un adeziv activabil termic, un fir metalic pentru rigidizare și un înveliș exterior termoretractabil.

În punctele de rețea unde este planificată adăugarea unor ramuri noi este necesar să se lase o rezervă mai mare de cablu pentru a facilita activitatea de joncționare ulterioară.

Instalarea cutiilor de joncționare se va face conform cu specificațiile producătorului.

Soluţia tehnică descrisa in prezentul document asigura diminuarea impactului negativ asupra mediului, în condiţii de siguranţă şi eficienţă în toate fazele ciclului de viaţă a lucrării proiectate: proiectare, execuţie şi exploatare, pe toată perioada de existenţă a instalaţiei. Prin lucrările prevăzute factorii de mediu nu sunt afectaţi şi nu se impun lucrări de reconstrucţie ecologică, deci nu necesită un studiu de impact asupra mediului.

ASPECTE PRVIND PROIECTAREA SI REALIZAREA TRASEELOR DE FIBRA OPTICA

Componenta Retea de acces si componenta TC

Construcția retelei de fibră optică

Măsuri premergătoare execuției

Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care răspunde de realizarea nivelului de calitate corespunzător exigenţelor de performanţă esenţiale ale lucrării.

După primirea documentaţiei tehnice de execuţie, constructorul va asigura însuşirea proiectului de către toţi factorii care concură la realizarea lucrării şi va clarifica toate aspectele privind execuţia, cu proiectantul lucrării.

Constructorul va sesiza imediat proiectantul asupra eventualelor neconformităţi din proiect.

Programul calendaristic pentru verificarea şi recepţia fazelor determinante, de la care execuţia nu mai poate continua fără recepţia fazei, face parte din contractul încheiat cu beneficiarul, orice abatere de la program va fi anunţată.

Pentru întocmirea cărţii tehnice a construcţiei, executantul este obligat să posede:

-certificatele de calitate pentru materialele folosite;

-certificatele de calitate pentru piese înglobate;

-procesele verbale;

-dosarul lucrarilor ascunse.

Soluţionarea defectelor apărute se face numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant.

Instalarea stâlpilor noi

Asigurarea accesului

Se amenajează drumul de acces astfel încât să se asigure posibilităţile de aprovizionare optimă a punctului de lucru, dacă este cazul.

Trasare și pichetare

Constructorul va studia planurile de situație, detaliile de execuție și detaliile tip din proiect. Se trasează şi se pichetează amplasamentul şi platformele tehnologice (zone de depozitare temporară a pământului) conform proiectului şi planului de amplasare, în limitele toleranţelor admise de trasare şi precizate în STAS 9824-1-75.

Între beneficiar şi constructor se încheie “Proces verbal de predare-primire a amplasamentului”.

Se identifică, se marchează şi se protejează instalaţiile subterane existente pe amplasament. (ţevi de gaze, de alimentare cu apa, cabluri electrice, etc.). De regulă, distanța dintre doi stâlpi consecutivi va fi de 30-40 m. Stâlpii se pot amplasa la distanțe mai mari sau mai mici în funcție de configurația terenului.

Se execută dezafectarea retelelor de pe amplasament, dacă este cazul, dar numai în baza documentaţiilor aprobate pentru aceasta, după ce în prealabil au fost separate şi izolate toate reţelele de instalaţii.

Se curăţă complet terenul, prin încărcarea manuala şi evacuarea tuturor materialelor rezultate din operaţiile precedente.

Execuția gropilor

Se execută gropi circulare cu diamentrul corespunzător tabelului din planșa detaliu de instalare. Gropile pot fi efectuate manual sau cu autofreze.

La executarea mecanică a săpăturii (prin forare) nu este necesară marcarea perimetrului gropii, dimensiunile şi forma în plan rezultând din diametrul sapei folosite.

Gropile executate vor fi curățate de resturi vegetale, pietre și alte corpuri străine.

Dacă la execuţia gropilor fundaţiilor se întâlnesc zone de umplutură, mlaştină, ape freatice subterane etc., de care nu s-a ţinut seama la proiectare sau în săpătură se întâlnesc instalaţii nesemnalate în proiect (fundaţii, conducte, cabluri subterane, canale), care fac imposibilă continuarea săpăturilor în locul, în poziţia şi cu dimensiunile proiectate, lucrările de săpătură se opresc, şeful de echipă anunţând pe şeful de lucrare, care va hotărâ fie continuarea săpăturii, cu mici modificări ale amplasamentului sau cu luarea unor măsuri de protejare a instalaţiilor întâlnite (dacă este cazul), fie, va anunţa pe proiectant şi pe beneficiarul lucrării pentru verificarea celor constatate şi, dacă este cazul, pentru schimbarea soluţiei de fundare a stâlpilor respectivi.

Protejarea lucrarilor executate cât si a materialelor din șantier sunt în sarcina executantului.

Măsurarea lucrărilor executate va fi facută de catre executant și de reprezentantul investitorului prin dirigintele de șantier autorizat.

In general, santierul va fi semnalizat ziua și noaptea, iar săpăturile se vor semnaliza corespunzător.

Instalarea stâlpului si execuția burajului

Săparea gropilor se face numai cu puţin timp înainte de plantarea stâlpilor (2-3 zile), astfel încât să nu fie mult timp deschise, evitându-se astfel surpârile de maluri şi accidentele.

Înainte de ridicarea stâlpului şi de introducerea lui în groapă, dacă groapa a rămas descoperită mai multă vreme, mai ales pe timp ploios (toamnă sau iarnă), se sapă şi se îndepărtează din fundul gropii stratul de pământ înmuiat (de 20-30 cm), şi pe toată suprafaţa se aşază un strat de piatră de 20 cm grosime, care se bate bine cu maiul.

După ridicarea, alinierea şi aşezarea verticală a stâlpului se trece la executarea burajului. Se aşază un strat de piatră de 20 cm în jurul stâlpului pe toată lăţimea gropii şi se bate bine cu maiul. Peste stratul de piatră se aşază un strat de pământ de circa 20 cm, care de asemenea se bate cu maiul.

Burarea fundaţiei se continuă apoi prin straturi alternative de piatră şi pământ, de câte 20 cm, bine bătute ca maiul, stratul superior va fi întotdeauna un strat de piatră.

Burajul se face cu piatra spartă sau balast cu dimensiunea maximă de 5 cm. Piatra va fi de bună calitate şi nu trebuie să se spargă la baterea cu maiul. Stratul de pământ folosit la burare nu poate fi pământ vegetal şi trebuie să nu conţină alte corpuri străine. Pentru compactarea pământului, când acesta este uscat, va fi udat în timpul baterii cu maiul.

Se recomandă ca golurile din straturile de piatră să fie completate cu pământ, în carescop se adaugă şi pământ în timpul baterii stratului de piatră.

Deasupra terenului în jurul stratului, se va face o movilă conică, de pământ argilos, cu diametrul de circa 1,7-1,6 m şi înălţimea de 0,4-0,5 m.

După executarea fundaţiei, terenul din jurul stâlpului va fi amenajat pentru a nu prezenta obstacole la scurgerea apelor.

Pentru extinderea duratei de viață a stâlpilor, la instalare, se recomandă folosirea unor manșoane care se vor instala pe stâlpi în zonele cele mai expuse degradării datorită factorilor climatici și de mediu (de exemplu manșon din cauciuc, polietilena sau din carton bituminat).

Montarea ancorelor și a proptelelor

Constructorul va studia planurile și va proceda la montarea ancorelor și a proptelelor în conformitate cu proiectul tehnic.

Se va respecta tehnologia de execuție a acestora.

Toate materialele folosite trebuie să fie conforme cu specificațiile benficiarului.

Montarea sistemelor de prindere fibra optică

Ansamblurile de prindere a fibrei optice se vor monta conform planurilor pe stâlpii de lemn nou instalați. În cazul folosirii suportului exitent, condițiile de coexistență cu instalațiile existente vor fi conforme cu standerdele agreate.

Prinderile pot fi de doua tipuri:

De susținere (barcuțe). Pentru instalarea acestora, pe stâlp se va monta un cârlig. Acesta va fi fixat cu banda de inox prinsă cu o cataramă de inox.

Bărcuță de susținere cablu fibră optică

Materiale: polipropilena cu armatura de tabla zincată termic sau inox.

Cârlig de fixare bărcuță

Materiale: oțel zincat termic sau inox

Platbandă 0,7x20mm

Material inox

Cataramă 20mm

Material: inox

De întindere. Acestea vor fi instalate la schimbările de direcție, pe secțiunile unde este necesar un grad de siguranță mai ridicat (de exemplu la trecerea peste obstacole naturale, traversări de drumuri naționale, județene) sau acolo unde se instalează rezerve de fibră optică sau se execută joncțiuni.

Cârlig de fixare cu 2 ochiuri

Materiale: oțel zincat termic sau inox

Armorod întindere

instalarea sistemelor de susținere pentru rezervele de cablu și pentru joncțiuni.

Suport rezervă

Materiale: oțel zincat termic sau inox

Cârlig „T” – se folosește atunci când fibra optică trebuie îndepărtată de stâlp. Se monteaza cu 2 platbande.

Materiale: oțel zincat termic sau inox

În cazul în care traseul este în aliniament stâlpii vor fi echipați cu bărcuțe. La o distanță de maxim 5 fețe stâlpi în intravilan și 10 fețe de stâlpi în extravilan va fi instalat un sistem de întindere si o rezervă de 15-20 m.

In general, stâlpii vor fi echipați cu sisteme de întindere în următoarele situații:

pentru instalarea rezervelor și/sau a joncțiunilor;
la trecerea peste obstacole: cursuri de apă, văi, drumuri comunale, județene sau naționale;
la schimbări de direcție la un unghi mai mic de 160˚.

Instalare cablu cu fibre optice

In momentul instalării se va urmări permanent tensiunea de întindere. Aceasta nu trebuie să depășească tensiunea maximă de tragere specificată de producătorul cablului. Se va avea în vedere respectarea razei minime de indoire a cablului

Referințe

• IEEE Standard 524-1992, Ghid pentru instalarea de conductorilor aerieni pentru telecomunicatii.

• NESC, Norme de securitate pentru instalarea și întreținerea de instalațiilor electrice de alimentare și de telecomunicații comunicații.

Metoda recomandata de instalare pentru fibra optică este metoda „Tamburului staționar”. Această metodă presupune ca la unul din capetele secțiunii care trebuie instalată să existe un tambur fix pe care se află fibra optică. Cablul va fi tras de pe tambur către celălalt capăt al secțiunii cu ajutorul unei sfori de tragere care a fost preinstalată prin elementele de susținere. Capătul sforii de tragere va fi matisat cu capătul cablului de fibră optică.

Se mai poate folosi metoda tamburului in mișcare dar aceasta nu este recomandată datorită faptului că tensiunea de întindere nu este constantă. Acest lucru poate duce la deteriorarea mecanică a cablului.

Precauții speciale:

se va acorda o atenție deosebită la instalarea pe sub liniile electrice aeriene existente.
se vor respecta distanțele minime față de conductoarele aflate sub tensiune.
tamburul cu fibră optică se va transporta numai în poziție verticală. Este interzis transportul tamburului așezat pe o parte.
suprafața laterală a tamburului va fi inspectată pentru a nu prezenta muchii tăietoare, cuie sau șuruburi care pot deteriora cablul cu fibre optice în momentul desfășurării.
la trecerea peste drumuri se va avea în vedere folosirea unui sistem de susținere temporar, în funcție de necesități.

Materiale și echipamente folosite:

Bărcuțe de susținere. Trebuie să prezinte margini drepte, netede. Nu sunt acceptate bărcuțe care nu prezintă protecția de polipropilenă. Diametrul interior trebuie să fie de minim 2 ori mai amre decât diametrul exterior al cablului cu fibre optice.

Sfoare de tragere. Trebuie să fie confecționată dintrun material dielectric. Alegerea grosimii va fi făcută în funcție de diametrul cablului cu fibre optice si de greutatea acestuia.
Sistem de tensionare. Acest sistem trebuie sa asigure o întindere constantă. Sistemul trebuie să poată accelera sau decelera pentru a menține tensiunea în cablu.
Sistem de tragere. Sistemul trebuie sa aibă capacitatea de tragere suficientă și trebuie să fie echipat cu un sistem de monitorizare a forței de întindere.

Fixarea cablului cu fibre optice

După întindere cablul cu fibre optice va fi fixat în sistemele de întindere (armorozi). Se vor instala rezervele pe crucile de rezervă care au fost preinstalate pe stâlpi.

În momentul întinderii se va avea grijă la apropierea cablului de structuri: case, stâlpi, trunchiuri de copaci. Se recomandă păstrarea unei distanțe de minim 20 cm față de structuri pentru a evita deteriorarea mecanică a cablului.

Joncționarea fibrei optice

Cablurile cu fibre optice vor fi joncționate la sol. Pentru aceasta cablurile vor fi coborâte de pe crucile de rezervă. Rezervele trebuie să fie suficente pentru a permite deplasarea pe câțiva metri în jurul stâlpului, intro poziție în care operatorul care realizează joncționarea sa poată avea spațiu suficient pentru amplasarea aparaturii și efectuarea manevrelor necesare indiferent de condițiile meteorologice.

Pe întreaga durată de derulare a lucrărilor de construcţii, executantul va lua toate măsurile de sanatate si securitate a muncii necesare evitării oricărui accident de muncă, în funcţie de situaţia concretă din teren.

La executarea lucrărilor şeful de echipă va lua măsuri pentru evitarea accidentelor cu respectarea prevederilor din Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

Personalul salariat care beneficiază de echipament şi de dispozitive individuale de protecţie trebuie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să leprezinte la verficările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor cândnu mai asigură funcţia de protecţie.

Înainte de începerea lucrărilor se va verifica dacă s-au luat toate măsurile tehnice şi organizatorice prevăzute în Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă.

Operaţiunile de instalare a conexiunilor de fibră optică (acolo unde este cazul) vor cuprinde toate lucrările şi materialele prevăzute în Proiectul Tehnic ce va fii intocmit in prima etapa a proiectului, incluzând toate accesoriile instalării.

Fibra optică va fi instalată în concordanţă cu documentaţia de proiectare precum şi conform standardelor in vigoare.

Pentru manipularea cablului optic pe durata implementării reţelei, se vor respecta următoarele instrucţiuni:

Furnizorul va respecta toate specificaţiile producătorului şi toate procedurile recomandate pentru instalare.
Nu se va depăşi în nici o situaţie tensiunea maximă de întindere specificată. Se vor folosi dinamometre cu blocare în vederea măsurării tensiunii în cablu în timpul instalării.
Se vor folosi numai instrumente adecvate pentru întinderea cablului de fibră optică.
Se vor evita buclele de rezervă cu lungimi excesive.
Nu va fi depăşită valoarea minimă recomandată a razei de îndoire a cablului.
Sudurile fibrelor la exterior vor fi efectuate în interiorul unor vehicule specializate.
Terminaţiile fibrelor optice vor fi protejate pe durata operaţiilor de sudură.

La alegerea materialelor şi echipamentelor se va ţine seama de:

a. parametrii de funcţionare:

(i) tensiune: tensiunile nominale ale materialelor şi echipamentelor, respectiv nivelul lor de izolaţie trebuie să corespundă tensiunii maxime din instalaţia respectivă;

(ii) curent: materialele şi echipamentele se vor alege în funcţie de natura curentului (alternativ sau continuu) şi de valoarea maximă admisibilă a intensităţii acestuia care poate apărea în regim anormal de funcţionare;

(iii) alte caracteristici: puterea, factorul de putere etc, vor fi în conformitate cu indicaţiile producătorilor;

b. categoria în care se încadrează încăperile din punct de vedere al:

(i) mediului – conform normativului NP-I7-2011;

(ii) pericolului de incendiu – conform normativului P118-99;

(iii) pericolului de electrocutare – conform STAS 2612-87; 12604-87; 12604/4-89 şi 12604/5-90;

c. destinaţia construcţiei şi condiţiile specifice de utilizare şi montare – conform NP-I7-2011 şi I20-2000;

d. caracterul specific instalaţiei electrice - conform normativului NP-I7-2011.

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU PROIECTAREA SI REALIZAREA CABINETULUI PENTRU ECHIPAMENTE

Componenta PDL si componenta PCE

Scopul acestei sectiune este de a descrie principalele caracteristici ale cabinetului de exterior care va fi instalat în PDL – Punct distributie local (PDL) (OLT).

Cabinetul este proiectat pentru a fi echipat atât cu echipamente pasive cât și active și poate fi folosit pentru furnizarea serviciilor de comunicații de banda larga. Echipamentul din cabinetul de telecomunicații poate fi conectat la rețeaua de telecomunicații folosind fibra optica.

Generalitati

Descrierae reperelor:

Cabinet echipamente.

Împamântare.

Domeniu de aplicare

Prezenta specificație se va aplica la instalrea containerulurilor în OLT în varianta de amplasare în exterior.

Durata de viata

Containerul din metal, fundațiile și sistemele de prindere trebuie sa asigure o durata de viața de minim 2 de ani.

Date de amplasament

Conform Normativului de Proiectare CR-1-1-4/2012 pentru incarcari din vânt, amplasamentul se incadreaza in zona cu presiunea dinamica q_b =0,7 kPa, avand IMR = 50 ani.

Conform Normativului de Proiectare CR-1-1-3/2012 pentru incarcari din zapada, amplasamentul este in zona cu greutatea de referinta g_z=2.5 kN/m2.

Conform normativului P100/1-2013, din punct de vedere seismic amplasamentul se incadreaza in zona T_c = 1,6 sec. si a_g = 0,4g.

Categoria de importanta a constructiei este cea data de legile si normativele in vigoare.

Conditii tehnice de calitate container echipamente

Descriere generala

	Model – Cabinet de exterior integrat echipamente
Cabinet	Sistem de tip cabinet de exterior IP55

Circuitul de impamantare al Cabinetului_Priza de pamant

Pentru protectia impotriva electrocutarilor este necesara legarea la pamant a elementelor conductoare a echipamentelor (ex. carcase) care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, in mod accidental ar putea intra sub tensiune (prin contact direct, defect de izolatie, arc electric, etc).

In general, zona in care se va amplasa echipamentul este considerata “zone cu circulatie frecventa” intrucat se afla la o distanta de max. 15m de drumuri, sosele, si este accesibila si altor persoane decat cele care fac parte din personalul de exploatare.

Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta este realizata daca, cu ajutorul instalatiei de protectie prin legare la pamant se obtin valori sub limita admisa a tensiunilor de atingere si de pas precum si tensiunile transmise prin instalatii cu diferite destinatii care ies din zona de influenta a prizei de pamant.

Astfel pentru instalatiile electrice de joasa tensiune, de curent alternativ, amplasate la suprafata, tensiunile maxime admise Ua si Upas au valoarea de 50V.Gardul se va lega la circuitul de impamantare cu conductor galben-verde 35mmp in 2 puncte opuse.

Circuitul de impamantare al Cabinetului va fi conectat la priza de pamant a turnului TDL.

In functie de caracteristicile solului, prizele de pamant ale turnurilor TDL, vor fi realizate astfel incat rezistenta de dispersie sa fie de 4 Ω.

Legatura prizei de pamant la echipament va fi in varianta demontabila putandu-se realiza masurarea valorii rezistentei prizei de pamant.

Toate materialele folosite vor fi insotite de certificate de calitate/conformitate.

Norme de sanatate si securitatea in munca si masuri de protectie si aparare impotriva incendiilor si situatiilor de urgenta

Pe toata perioada executiei lucrarilor, respectarea normelor de securitate si sanatate cat si cele protectie si aparare impotriva incendiilor si situatiilor de urgenta se vor realiza in conformitate cu legile si normativele in vigoare.

Echipamente ce vor fi montate in cabinet

In general, in interiorul rack-ului din cabinet se vor instala:

Echipamente radio
Echipamente MW
ODF (optical distribution frame) cu capacitate de 12/24/48/94 suduri în funcție de capacitatea cablului optic ce urmeaza sa deserveasca rețeaua de distribuție;
Switch (comutator);
Convertor media (sfp - electric/optic);
Cordon fibra optica pentru realizarea legaturii între sfp-ul instalat în switch(comutator) și ODF-ul în care este instalat cablul ce urmeaza sa deserveasca rețeaua de distribuție.

Echipamente ce vor fi montate in cabinet

In general, in interiorul rack-ului din cabinet se vor instala:

Echipament OLT
Echipament – router LoRaWan
ODF (optical distribution frame) cu capacitate de 12/24/48/94 suduri în funcție de capacitatea cablului optic ce urmeaza sa deserveasca rețeaua;
Echipment - router 2GB RAM, 7xGbit LAN, 1x Combo port (1xGbit LAN or SFP), 1x SFP+
Cordon fibra optica pentru realizarea legaturii între router și ODF.

Echipamentul OLT furnizează serviciile de date (cu o rată ridicată și o lățime de bandă mare), voce și video

Ca echipament terminal de linie optică (OLT) într-o rețea GPON, echipamentul funcționează împreună cu unitatea de rețea optică (ONU) și terminalul de rețea optică (ONT).

OLT acceptă aplicații de rețea diverse, cum ar fi:

Fiber la domiciliu (FTTH)
Fibra în clădire (FTTB)
Transmisia stației de bază
interconectarea liniilor private IP
Multi-ISP en-grosReliable GPON Protection Scheme
Echipamentul OLT acceptă servicii de acces 10GPON și GPON. În prezent, interfețele sale 10GPON pot transmite servicii pe fibră optică pasivă la o rată de bit simetrică de 2,5Gbit / s sau o rată de biți asimetrică de 10Gbit / s în aval și 2,5 Gbit / s în amonte pentru o distanță de 20 km. Interfețele sale GPON pot transmite servicii pe fibră optică pasivă la o rată de bit simetrică de 1,25Gbit / s sau o rată de biți asimetrică de 2,5Gbit / s în aval și 1,25Gbit / s în amonte pentru o distanță de 20 km.

În downlink, echipamentul transmite trafic de utilizatori criptat sau necriptat peste lățimea de bandă partajată. În uplink, utilizează tehnologia TDMA (Time Division Multiple Access) pentru a furniza o lățime de bandă partajată de înaltă frecvență.

În același timp, modelul de OLT suportă un algoritm dinamic în bandă largă, ceea ce face ca distribuția lărgimii de bandă să fie mai flexibilă pentru ONU.

Modelul OLT acceptă alocarea statică a lățimii de bandă (SBA) și alocarea dinamică de bandă (DBA).

SBA garantează că fiecare ONU poate obține o lățime de bandă fixă.

DBA garantează că lățimea de bandă este alocată în mod dinamic ONU-urilor în funcție de solicitările utilizatorilor.Echipamentul OLT suportă o granularitate de control de 64 kbit / s.

Modelul OLT acceptă protocolul multicast proxy IGMP și multicastul gestionat pe bază de profil pentru a facilita până la 4000 de grupuri multicast. Împreună cu dispozitivele BRAS superioare și routerul multicast, OLT este capabil să implementeze servicii multicast operabile și gestionabile. În plus, OLT acceptă protocolul IPV6 multicast MLD (Multicast Listener Discovery), ceea ce face ca serviciul de multicast să fie disponibil chiar și în rețeaua IPV6 implementată.

O fibră optică este conectată la fiecare utilizator pentru a oferi servicii de video, voce și acces la date.